Tristetea este o emotie trecatoare. Ea face parte din registrul de emotii resimtite in situatiile de insucces profesional, pierderea unei relatii sau a unui obiect investit emotional.

Depresia, depaseste faza de tristete trecatoare la o pierdere anume, ea fiind considerate o tulburare emotionala care poate afecta orice categorie de varsta.

Principalele manifestari ale depresiei sunt urmatoarele:

• Dezinteres pentru activitatile de rutina,
• Lentoare psihomotrica,
• Sentimente de inutilitate si vinovatie,
• Oboseala si epuizare fizica,
• Insomnie de adormire,
• Dificultati de concentrare pe sarcinile cotidiene,

Doliu este expresia unei suferinte emotionale declansate de procesul de pierdere, manifestat pe o perioada lunga de timp ca urmare a:

• Pierderii unei persoane semnificative din viata,
• Separarii de partener in urma unui divort,
• Experimentarii unei traume emotionale,
• Pierderii totale/partiale a mobilitatii functionale a corpului,
• Pierderii statulului profesional.

Sunt considerate crize existentiale, momentele de blocaj din evolutia noastra psiho – emotionala care determina nesiguranta, indoiala si dezamagire in plan relational profesioanal si financiar.

Putem recunoste crizele existentiale prin intermediul

• problemelor nerezolvate la care cautam la nesfarsit o solutie (pierderea atentiei in situatii de examene, prezenta afectiunile somatice, imbolnavirea unei persoane apropiate, etc)
• tiparelor negative de comportament care declanseaza probleme emotionale, de comunicare (nevoia de a avea dreptate, de impunere a autoritatii)
• dificultatilor de adaptare la diferite situatii noi (schimbarea scolii sau a locului de munca pierderea locului de munca, modificari in statutul socio– economic, etc)
• esecurilor sau nerealizarilor personale, motiv pentru care multi dintre noi ne reevaluam cariera  şi alegerile in viata

Dificultatile de comunicare apar in cadrul interactiunilor cu ceilalti, depistate cu ajutorul urmatoarelor afirmatii :

• Nu ma aude,
• Nu intelege ce vreau sa-i spun,
• Am impresia ca vorbesc alta limba,
• Eu spun una, el aude ce vrea.

Declaratiile  de mai sus, trezesc in noi pe langa neputinta de a nu putea  transmite un mesaj, frustrare si aparitia suspiciuni ca noi avem dificultati in a comunica ceea ce dorim, a ne face intelesi  partenerul de dialog.

Dificultatile de comunicare se resimt atat la nivel unui cuplu, cat si in celelalte domeniile din viata noastra, oferind prilejul construirii si mentinerii unui mediu conflictual, din care nu mai stim sa iesim.

Pierderea unei relatii implica experimentarea unei palete largi de emotii  incepand de la:

• Dor si disperare,
• Trairea sentimentului de abandon,
• Activarea furiei,
• Tristete initiala care ulterior se trasforma in depresie,
• Dezinteres pentru activitati noi,
• Izolare sociala,
• Neasumarea culpabilitatii in declansarea conflictelor care au dus la separare,
• Ruminatii continue pe ideea conflictului determinant in producerea separarii.

Experienta pierderii, daca nu este rezolvata corespunzator, isi pune amprenta aspra viitoarelor relatii,  sabotand in viitor:

• initierea unei noi relatii de prietenie sau chiar
• evolutia favorabila a unei relatii deja construite.

Stresul profesional este descris in literatura de specialitate ca fiind reactia unei persoane la presiunile si solicitarile de la locul de munca.

Stresul profesional apare atunci când:

•  Ne simtim copleșiți de volumul de munca desfasurata,
• Relatia cu colegii de servici este tensionata si plina de critici si rautati,
• Deja s-a instalat dezinteresul profesional, ca urmare implicarea in sarcini este minima,
• Suprosolicitarea este prezenta ca urmare a sarcinilor inegal distribuite de superior,
• Motivatia financiara nu mai este resimtita, motiv pentru care eficienta noastra se diminueaza,
• Satisfactia jobului actual este pierduta devenind retrasi, apatici, deprimati,
• Ne simtit subapreciati si uneori umiliti de colegii de munca.

Literatura de specialitate ne avertizeaza ca un stress professional resimtit pe o perioada lunga de timp lasa consecinte si in planul sanatatii noastre, intrucat noi nu detinem abilitatea de a limita efectele stresului professional doar in timpul desfasurarii celor 8 ore de munca.

Stresul negativ (distresul) afectează productivitatea și eficiența lucrătorilor, ceea ce creează un soi de cerc vicios, pentru că acestea fac activitatea să pară mai puțin motivantă.

Când stresul pe care îl resimt le scade performanța în muncă și viața personală (stresul profesional nu dispare când angajații pleacă de la serviciu) și are efecte negative asupra sănătății, atunci trebuie să ia măsuri.

Dependenta, indiferent daca este etichetata psihologica sau  comportamentala  este definita prin intermediul comportamentelor care ascund in fundal nevoia de satisfacere a dorintelor:

• Prin intermediul consumului de substante (alcool, tutun, droguri) sau
• A unor activitati ( jocuri de noroc, cumparaturi).

La inceput dorintele sunt  satisfacute pentru  placere si confort  intr-un mod voluntar si constient. Dupa o perioada de timp ajung sa fie satisfacute la nivel compulsiv (fara a mai avea nicio doza de control asupra acestuia), comportamentul interferand deja cu preocuparile si responsabilitatile cotidiene.

Principalele dependențe de substanţe sunt:

• Alcoolul
• Drogurile
• Medicamentele prescrise, etc.

Cele mai cunoascute dependente de comportament sunt :

• Jocurile video
• Cumparaturile
• Alimentele, etc.

Eye Movement Desensitization and Reprocessing – presupune Desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare și este o formă de terapie utilizată pentru tratarea traumei simple (PTSD) si complexe (C-PTSD).